Rolul Roşiei Montane în romanizarea Daciei

M-am ocupat în ultima vreme de unul din hobbyurile mele, cititul. Fără să vreau, am dat din nou de Roşia Montană în cartea „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri” de Neagu Djuvara.

De ce a putut veni atâta lume în Dacia în puţini ani? Fiindcă acolo se găsea aur.

Decebal avea un tezaur colosal, pe care-l ascunsese sub un râu, dar unul dintre captivii luaţi de romani a dezvăluit taina. Iar romanii au găsit acolo aur în cantităţi uriaşe. Apoi se ştie că se putea extrage aur din Munţii Apuseni.

Mausoleul roman de la Roşia Montană – fotografie parţială

[Un profesor francez de istorie antică, Jerome] Carcopino a avut o idee foarte simplă: „Ia să văd cum arăta moneda romană înainte de Traianus şi ce devine ea în timpul domniei lui Traianus” – şi constată că, de unde banul de aur înainte de Traianus era subţire ca o foiţă de ţigară, la sfârşitul domniei lui e gros. Înseamnă că e reevaluat moneda de aur a Romei pe baza exploatării aurului din Dacia. Se întâmplă, ca să comparăm cu istorie modernă, ceva asemănător descoperirii aurului din California, în veacul al XIX-lea, care a declanşat în Statele Unite un gold rush, cum spun americanii, o goană după aur. Asa se explică probabil cum au putut veni în Dacia, în puţine generaţii, mii şi mii şi zeci de mii colonişti din toată împărăţia. Altfel nu s-ar explica cum, în puţinul timp cât a durat această colonie romană, populaţia să fi fost complet romanizată.

Desigur, nu a avut loc, ca în America, o năvală dezordonată, o masă de iniţiative individuale. A fost o colonizare organizată de împărăţie. Cronicarul zice că împăratul a adus în Dacia mulţime „din toată lumea romană” (ex toto urbe Romano). Dar, fără îndoială, faptul că se găsea acolo aur trebuie să fi favorizat recrutarea de colonişti.

Unii arheologi au pus la îndoială teza lui Carcopino, fiindcă – spuneau ei – nu s-ar găsi dovezi că minele de aur din Munţii Apuseni ar fi fost exploatate pe vremea dacilor. Începând din 2002 însă, o echipă de arheologi francezi şi români a descoperit [la Roşia Montană] existenţa unor tuneluri de exploatare – mai strâmte şi mai primitive, datând incontestabil din vremea dacilor – şi a putut confirma o concluzie logică: tezaurul lui Decebal ar fi fost greu explicabil fără exploatarea aurului din Munţii Apuseni.

Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri

Editura Humanitas, 2008

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Domenii - Patrimoniu şi istorie, Tipuri - Declaraţii şi opinii, Tipuri - Foto, Tipuri - Studii şi analize, Tipuri - Ştiinţă și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Rolul Roşiei Montane în romanizarea Daciei

  1. Pingback: Din ratiuni de securitate « Hai ca se poate!

  2. Varatec zice:

    Daca venea „atata lume” in Dacia romana, locuintele „acelei lumi” trebuiau sa fie gasite undeva. Aurul nu a fost niciodata usor de extras din Apuseni, iar filoanele nu erau nici in acea vreme sa le atingi cu mana, un specialist stie de ce. In al doilea rand extragerea aurului din provincia nord-dunareana era un monopol al statului roman. Asa ca unii – altii ar fi bine sa se abtina de la bazaconii, incepand cu cea a romanizarii!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s