Clasa de mijloc, sclavii şi străinii

Câteva ceva despre clasa de mijloc şi rolul ei în opoziţia faţă de pierderea resurselor prin regresul economiei spre ramura extractivă:

O tara care nu-si dezvolta o clasa de mijloc, tehnologie industriala, o armata si institutii puternice se gaseste foarte vulnerabila in fata unui anumit tip de furt, pe care eu l-as numi “extractie”. Asta-i atunci cind o trupa de straini iti debarca pe tarm, cumpara niste sefuleti locali, iti taie padurile, smulg mineralele din subsol, aservesc citeva generatii si intr-un final pleaca acasa, lasindu-si bastarzii la putere.

Daca ai noroc sa traiesti intr-o mlastina plina de malarie, pleaca acasa. Daca traiesti intr-un loc frumos si primitor te vei trezi adunat in rezervatii amplasate convenabil in cele mai putin convenabile parti ale tarii (bineinteles cele mai departe de apa), pamintul iti va fi luat “prin tratate”, rebelii vor fi macelariti cu mitraliera, supravietuitorii otraviti cu alcool, fetele mai dragutele luate pentru distractie. Dupa citeva generatii, lumea va uita ca ai si existat, afara de citeva amintiri tacute.

Economiile bazate pe extractie nu depind de-o clasa de mijloc. Nu exista retele de comert. Nimeni n-are nevoie sa invete sa citeasca sau sa scrie pentru a cara rubine afara dintr-o mina de adincime. Clasele de mijloc si oamenii educati cauzeaza probleme. Formeaza sindicate, aleg politicieni capabili si cinstiti, cer preturi juste pentru bunurile lor. Economiile bazate pe extractie nu neglijeaza pur si simplu nevoile oamenilor, ci le oprima activ. Cu alte cuvinte, pentru ca o economie bazata pe extractie sa functioneze, are nevoie sa transforme majoritatea oamenilor practic in sclavi.

Pieter Hintjens, engleză şi română

Acest articol a fost publicat în Domenii - Economie, Domenii - Minerit, Tipuri - Declaraţii şi opinii și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Clasa de mijloc, sclavii şi străinii

  1. Emil Vulcanescu zice:

    Manipulare marca Rosia Montana Gold Corporation in retelele sociale
    Cum te pacaleste un joc online sa sustii proiectul Rosia Montana pe Facebook fara sa-ti dai seama!
    12 Ianuarie 2012 – Romaniacurata.ro

    In reteaua sociala Facebook circula de ceva vreme un joc online, in limba romana, foarte asemanator cu popularul FarmVille, in care ti se cere insa sa dezvolti, in loc de o ferma agricola, un orasel minier. Jocul se numeste “Orasul minier”, iar daca dai peste el din intamplare in timp ce iti petreci vremea pe Facebook si vrei sa-l joci, trebuie mai intai sa parcurgi o serie de pasi.

    Dupa ce dai click pe titlul jocului, ti se cere mai intai sa apesi pe un buton de “Log In” care te duce la pagina principala a aplicatiei, asa cum arata in fotografia de mai jos.
    Aici te intampina un mesaj care iti descrie despre ce este vorba in joc: “Creeaza-ti propriul oras minier! Ajuta-i pe oamenii din comunitatea ta sa fie fericiti, ofera-le locuri de munca si fii managerul celui mai dezvoltat oras din clasament!” si ti se cere sa apesi butonul “Like” ca sa ti se permita sa joci si tu. Ceea ce nu ti se spuna insa este ca atunci cand apesi butonul de “Like” nu devii un fan al jocului in sine, ci un sustinator al Proiectului Rosia Montana al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

    Problema este ca acest lucru nu ti se spune inainte, ci il afli abia dupa ce ai apasat butonul de “Like” si esti dus automat pe pagina de Facebook a proiectului, abia aici devenind vizibile insemnele RMGC, dupa cum puteti vedea in fotografia alaturata. Si iata cum, prin aceasta smecherie pe reteaua sociala, Proiectul Rosia Montana al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) pare a avea o cifra destul de mare de sustinatori, in jur de 200.000. De fapt, LIKE-urile sunt ori ale copiilor care au dorit sa se joace “Orasul minier”, ori ale adultilor pacaliti, dornici de joc, care habar nu au ca LIKE-ul lor se contabilizeaza… la RMGC!

  2. Pingback: Traian Băsescu şi protestul minerilor | Lupta pentru Roşia Montană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s